Atividade

Prezidente CI Partisipa diskusaun Meja kabuar kona-ba Liberdade Internet no Direitu Dijital iha Malaysia

KUALA LUMPUR, MALAYSIA - Prezidente Conselho de Imprensa de Timor-Leste (CI), Otelio Ote partisipa  diskusaun meja kabuar kona-ba Liberdade Internet no Direitu Dijital durante loron rua iha Ve Hotel, Bangsar South, Kuala Lumpur, Malaysia, Kinta-Sesta (02-03/11/2023).

Tuir Membru Komisaun Organizadór nune’e mos, CO-Fundador Asia Centre, Fernando A. T. Ximenes, esplika, Site ivent ne’e hodi diskute avaliasaun projetu ne’ebé mak iha hodi kampaña advokasia, peskiza, kona-ba Liberdade Internet no Direitu Dijital iha rejiaun Sudueste Aziátiku, nune’e mós atu diskute ba futuru kolaborasaun implementasaun projetu ne’ebé mak sei halo advokasia, treinamentu, kria network, kampaña kona-ba Liberdade Internet nomós Direitu Dijital.

“Ikus mai ami mós diskute oinsá atu halo revizaun ba lei liu-liu mak lei mídia, tamba lei ne’e ami hare katak nia resposta deit ba mídia tradisionál antigu nia ne’ebé la resposta ba kondisaun dezenvolvimentu ba mídia dijital atual, tamba ne’e Ami hakarak iha Sistema akreditasaun ba jornalista ne’e ba ema barak inklui mós ba bloggers, nomós ba ONG”, esplika nian.

Durante loron rua nia laran halo diskusaun ikus mai sira sei produs relatorio hodi fo ba parte Kompetennte hanesan PDHJ, Conselho de Imprensa, hodi kontinua sosializa hanesan advokasia ida ba luta ba direitu dijital ba Liberdade Internet iha Timor-Leste.

Prezidente Conselho de Imprensa de Timor-Leste (CI) Otelio Ote,  fó Nia hanoin katak Diskusaun meza kabuar ne’e importante tebes ba Komunidade mídia tamba ko’alia kona-ba Liberdade Internet.

Tamba ita hatene katak Mídia iha Timor mos servisu la ses husi Internet ne’ebé nudar fasilidade ida Importante mos atu asegura sira nia informasaun hodi hetan dadus sira ne’ebé bele hariku tan sira nia informasaun nunee bele produs notisia ho kualidade lor loron. I Ita mos persiza hatene laos Jornalista sira deit maibe sidadadaun hotu hotu iha direitu atu bele hetan asesu ba internet”, nia dehan.

Tuir Preidente, se hare husi dezenvolvimentu iha nasaun sira seluk, sente katak Timor-Leste la’ós Nasaun ida ne’ebé atrazadu,Timor-Leste  iha hela prosesu ida ne’ebé iha infraestrutura ida ne’ebé diak.

Prezidente Conselho de Imprensa espera Governu foun ida agora bele tau atensaun ba fasilidade Internet sira iha rai laran bele regula didi’ak atu akompanha operador internet sira bele halo atendemente di’ak ho kualidade ba komunidade laos iha deit sidade maibe bele to’o área rural. Nune’e sidadaun hotu iha direitu atu asesu ba Internet nomos iha direitu atu asesu informasaun saida deit atu dezenvolve sira nia moris lor-loron.

“Conselho de Imprensa sei hamrik atu promove ema hotu nia direitu asesu Internet, nomos asesu internet ho saudavel, nune’e mós Sei koopera ho sosiedade sivil nomós ho organizasaun sira ne’ebé mak servisu iha área ida ne’e hodi buka tok dalan ruma atu halo ita nia estratéjia no akompaña rasik hodi bele fó advokásia ba Governu para bele servisu hamutuk atu atinji Liberdade Internet iha ita nia sosiedade”, Prezidente Promete.

Nune’e mós Adjunto PDHJ, Rigoberto Monteiro, dehan depois de programa ida ne’e hakarak atu prodúzrekomendasaun ka proposta ida ba estadu Timor-Leste no Governu relasiona ho dezenvolvimentu Mídia iha Timor nomos ho promove Direitu Dijitál iha sosiedade Timor-Leste.

“Buat rua importante iha grupu diskusaun ida ne’e mak ida oinsá ita lori literasia Dijitál ne’e ba Sistema edukasaun ninian nomos oinsá ita halo advokasia oinsá lori asesu internet ne ba eskola nomos asesu internet ne’ebé justu ba ita nia sosiedade hotu hotu. I buat ida importante liu mak tantu PDHJ tantu Conseho de Imprensa tenki halo ona Kampanye iha nivel polítiku katak Governu ka Estadu tenki rekoñese ona direitu dijitál ne’e hanesan Diretu umanu”, kestiona Adjunto.

Nia mós fó nia hanoin, Dijitál Literacy asesu ba internet, tenki ba ona nível edukasaun, sistema kuríkular, tenki transforma ona ba sistema dijital, atu nune’e joven sira bele asesu ba informasaun komesa hatene ona informasaun teknolojia, liu-liu entende didi’ak saída mak influénsia dijital iha moris lor-loron nian.

Diskusaun ne’e organiza husi Asia Centre ho International Centre non Profit Low (ICNL) no Hola-parte mós iha diskusaun ne’e mak hanesan reprezentante sira husi organizasaun sosiadade sivil sira, hanesan conselho de Imprensa, PDHJ, Asosiasaun Progresivu Teknolojia, Fundasaun Hadomi Timor, Diligente, Lao Hamutuk no Peace Centre UNTL nian. Mídia CI